Datoriile Termoenergetica, societatea din subordinea Primăriei Capitalei, către Electrocentrale București, producătorul de energie electrică și termică al Capitalei, au ajuns din nou la un miliard de lei. Claudiu Crețu, directorul companiei cere primarului Nicușor Dan să facă plățile cât mai rapid, pentru ca societatea să se poată califica la finanțare europeană ca să construiască noi centrale, în condițiile în care majoritatea celor existente și-au depășit durata de viață și sunt ineficiente. El atrage atenția că doar până în 2030 mai are posibilitatea de a pune în funcțiune noiu grupuri pe gaze, potrivit reglementărilor UE.

“Ştiţi cu toţii că de fiecare dată când au fost probleme am ieşit public şi am tras un semnal de alarmă. Am tras un semna de alarmă în anii 2018, 2019, 2020, când se vorbea despre falimentul ELCEN, când Primăria Capitalei, în acea perioadă, nu plătea datoriile către Radet şi ELCEN. Ştim cu toţii că Radet a intrat în faliment în 2019, apoi s-a înfiinţat Termoenergetica şi am crezut că se va intra pe un trend bun. Să vorbim de cifre, pentru că nu vreau ca această conferinţă de presă să fie interpretată în alt fel decât pe baza unor cifre clare. Datoria Termoenergetica la ELCEN, la momentul 31 decembrie 2020, era (…) mai exact de 250 de milioane de lei. Au trecut patru ani şi, astăzi, datoria Termoenergetica la ELCEN este de un miliard de lei. Nu poate fi contestată. Sunt cifre şi nu vorbim despre datoria istorică a Radet, de pe vremea foştilor primari, ci despre datoria curentă, din ultimele trei luni, care este de un miliard de lei”, a spus Claudiu Crețu, în conferință de presă.

Din această datorie circa 550 de milioane de lei este subvenție neplătită de Primăria societății Termoenergetica (care nu a livrat la rândul ei banii către Elcen) iar restul sunt pierderile de pe rețea, despre care primarul a spus că va face un audit pentru a vedea care este situația.

“Ca întotdeauna, Primăria Capitalei a plătit o parte din datorie, de 300 de milioane de lei, care a ajuns la Elcen, cu promisiunea că se va face un audit pentru restul de pierderi şi că se va ajunge la o normalitate. Din septembrie până în mai sunt nouă luni… Nu am văzut acel audit şi, din câte ştiu, nici măcar nu s-a demarat. Deci, miliardul ăsta înseamnă aproximativ 500 de milioane pierderi din anii precedenţi, iar 555 de milioane ca datorie curentă, subvenţie a Primăriei Capitalei pentru Termoenergetica. Acum trei luni situaţia subvenţiei Primăriei era la zero şi, când am fost întrebat care este situaţia cu privire la subvenţie, am spus clar că este zero în acel moment.

În ultimele trei luni, Primăria nu a mai plătit subvenţie. Sunt 555 de milioane de lei datoria Primăriei Capitalei către Termoenergetica, pentru subvenţie. De ce Primăria Capitalei nu îşi plăteşte obligaţiile asumate? În acest moment, ELCEN funcţionează şi livrează agent termic fără să ştie dacă şi când vom încasa aceşti bani”, a mai spus Crețu

Nu se pot construi noile centrale

Dincolo de situația actuală delicată – acum compania nu produce deloc energie electrică iar în sezonul de vară producția de energie termică este mult diminuată, șeful Elcen spune că nu poate face investițiile angajate.

“Situaţie este cruntă, pentru că luna viitoare se va lansa Ghidul pe fonduri europene pentru CET-uri noi. Avem proiecte pregătite, avem studii de fezabilitate pregătite. Ce credibilitate avem în faţa finanţatorilor când noi nu avem o situaţie financiară stabilă ? Cu toţii am crezut, anul trecut, în septembrie, când s-au plătit cele 400 de milioane, că nu va fi o problemă şi că se va ajunge cu plăţile la zi. Aceasta a fost promisiunea primarului general” a spus Crețu.

“Fără CET-uri noi, instalaţiile acestea din anii 60 nu mai pot să ţină mult. În câţiva ani de zile, Bucureştiul rămâne fără căldură şi apă caldă. Este nevoie de investiţii noi şi există posibilitatea de fonduri europene, iar ca să le atragem trebuie doar să fim credibili. De 10-15 ani suntem în aceeaşi situaţie în care Primăria nu plăteşte”, a spus Crețu.

Investițiile în cele trei locații (CET Sud, Progresu, Grozăvești), se ridică la circa 600 de milioane de euro, iar cam două treimi din această sumă poate fi obținută din bani europeni, la care să se adauge și cofinanțarea Elcen, de la bănci. Dar, pentru a se califica la finanțarea europeană, Elcen nu trebuie să aibă pierderi. “Noi vom depune proiectele dar e foarte important ca în perioada în care sunt evaluate să ajungem să fim pe zero. Avem posibilitatea să accesăm 400 de milioane de euro bani europeni. Constanța face (centrală – n.red.), Oradea face, în București când? Putem ca în patru ani, cu noile centrale și cu investițiile în rețea să eliminîm subvenția”, a spus Crețu care a amintit că, din costul total al gigacaloriei, de 1.000 de lei, bucureșteanul racordat plătește dpar 330 de lei.

Însă, ceasul ticăie. “Fondul de Modernizare se lansează în mai-iunie. Deci e nevoie de bani acum. Se mai pot finanța proiecte pentru centrale noi pe gaze din bani europeni până în 2030, deci ele trebuie despus acum. Dacă nu le facem până atunci, nu știu cu ce vom mai încălzi Bucureștiul”, a spus directorul Elcen.

La momentul actual, puterea electrică instalată în cele patru centale ale Elcen este de 1.286 MW, dar puterea disponibilă este de doar 601 MW, după cum arată compania, în condiţiile in care, in perioada de iarna, consumul de energie electrica in Bucureşti este de aproximativ 700 MW. În sezonul rece, compania livrează peste 1.000 Gcal/h de energie termică.