Locuitorii Bucureștiului se confruntă, zi de zi, cu provocări legate de furnizarea energiei termice, iar infrastructura energetică a capitalei este într-o stare de vulnerabilitate. La Forumul Energetic organizat de DC Media Group, Claudiu Crețu, Directorul General al ELCEN (Electrocentrale București), a prezentat o analiză detaliată a situației energetice din capitală, subliniind atât riscurile existente, cât și pașii necesari pentru un viitor mai sigur și sustenabil. În acest context, există atât perspective pesimiste, dar și soluții optimiste care ar putea transforma sectorul energetic din București într-unul mai eficient și mai rezilient.

Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost starea sistemului de termoficare al orașului. În prezent, Bucureștiul se bazează pe centrale electrice de termoficare vechi, unele dintre ele datând încă din anii ’60. Crețu a explicat că „încă avem 3 CET-uri din anii ’60 și tragem de ele să funcționeze încă un an și încă un an”. Aceste centrale sunt extrem de uzate, iar riscurile de defecțiuni majore sunt ridicate. Dacă una dintre aceste centrale ar ceda, impactul ar fi devastator: sute de mii de locuitori ai capitalei ar rămâne fără apă caldă și căldură, iar un întreg sector sau chiar o jumătate din oraș ar putea fi afectat. Crețu a subliniat că „impactul ar fi unul extrem, extrem de complicat” și că acest scenariu trebuie evitat cu orice preț.

De asemenea, Crețu a atras atenția asupra importanței unui sistem centralizat de termoficare, care, deși vechi, continuă să fie mai eficient decât alternativele, cum ar fi centralele de apartament. „Sistemul centralizat este cel mai eficient, economic și, atenție, sigur sistem”, a afirmat el, explicând că, în comparație cu micile centrale de apartament care poluează mult mai mult și implică riscuri de explozii, infrastructura existentă, deși învechită, rămâne o opțiune mai sigură pentru bucureșteni.

Un alt punct important discutat de Claudiu Crețu a fost dependența României de importurile de energie electrică. Crețu a subliniat că, atunci când o centrală din România nu poate funcționa din diverse motive, energia electrică trebuie suplinită prin importuri, ceea ce face ca întreg sistemul energetic să devină vulnerabil. „Dacă una dintre centralele din România are o problemă și nu funcționează, ce se întâmplă? Se oprește și energia electrică este suplinită de către o altă centrală sau din import,” a explicat el. În ultimele zile, România a fost nevoită să importe 2500 MW de energie, un semn clar că infrastructura energetică locală nu este suficient de robustă pentru a face față cerințelor.

Această dependență de importuri nu doar că pune în pericol securitatea energetică a țării, dar poate duce și la creșterea costurilor pentru consumatori. Orice fluctuație în prețurile internaționale ale energiei poate afecta direct facturile cetățenilor. Crețu a subliniat că modernizarea și diversificarea surselor de energie sunt esențiale pentru a reduce această dependență și a asigura un sistem energetic stabil pe termen lung.

Cu toate acestea, există și vești mai bune. Claudiu Crețu a subliniat că modernizarea sistemului de termoficare este posibilă și chiar necesară. În următorii ani, ELCEN are în plan construirea a trei noi centrale electrice de termoficare în București: CET București Sud, CET Grozăvești și CET Progresu. Aceste proiecte vor implica investiții masive și vor asigura o capacitate de producție de energie mult mai mare și mai eficientă.

„Marile proiecte de investiții sunt exact aici, în acest domeniu. În anul 2025 vom lansa licitații și vom da drumul la proiecte, astfel încât în 3-4 ani să avem trei centrale noi pentru următoarele decenii,” a spus Crețu. Aceste centrale vor fi esențiale pentru a asigura o furnizare constantă și eficientă a energiei termice, pentru că o centrală de acest tip nu este construită pentru doar câțiva ani, ci pentru zeci de ani. Modernizarea infrastructurii energetice din București nu este doar o necesitate tehnologică, dar și o oportunitate de a face față provocărilor ecologice și economice ale viitorului.

Un alt punct important discutat de Crețu a fost exemplul orașului Oradea, care a reușit să reducă prețul gigacaloriei fără a mai depinde de subvenții. Oradea a investit în modernizarea sistemului de termoficare cu ajutorul fondurilor europene și a reușit să scadă semnificativ costul gigacaloriei. Acest model ar putea fi aplicat și la București, în condițiile în care autoritățile reușesc să acceseze fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii. Crețu a spus că „s-ar putea face și aici, în București, peste câțiva ani,” dacă se va investi în proiecte similare.

În plus, digitalizarea rețelei de termoficare, un alt aspect abordat de Crețu, ar permite o gestionare mult mai eficientă a resurselor și o reducere a pierderilor de energie. Aceste investiții ar putea contribui semnificativ la reducerea costurilor și la creșterea eficienței sistemului energetic.

Totuși, chiar și în fața acestor perspective optimiste, Crețu a atras atenția asupra unui obstacol important: birocrația. „Veșnica problemă birocratică: avize, autorizații etc.,” a spus el, subliniind că procesul de obținere a autorizațiilor pentru proiectele mari de infrastructură poate întârzia semnificativ implementarea acestora. În plus, o altă problemă majoră este situația financiară a ELCEN. „ELCEN are de încasat un miliard de lei factură curentă de la Termoenergetica,” a spus Crețu, evidențiind dificultățile financiare care pot împiedica progresul în modernizarea sistemului energetic.

Locuitorii Bucureștiului trebuie să fie conștienți de vulnerabilitatea sistemului de termoficare și de riscurile asociate cu infrastructura energetică veche. În același timp, este esențial să înțeleagă că există soluții viabile pentru a depăși aceste provocări. Modernizarea centralelor existente și construirea de noi centrale, utilizarea fondurilor europene pentru investiții în infrastructură și digitalizarea rețelei sunt pași esențiali pentru un viitor mai sigur și mai eficient al sistemului de termoficare din capitală.

Citiți articolul pe Cotidianul.ro.