Autoritățile sunt interesate să integreze energii regenerabile în sistemul de încălzire și analizează posibilitatea unor sisteme mixte, adică baterii cu pompe de căldură, deoarece în viitor, prin investiții în eolian și solar, vom avea în anumite intervale orare sau în anumite zile, exces de energie sau multă energie ieftină, a declarat, marți, la o dezbatere de specialitate, directorul general al Electrocentrale București (ELCEN), Claudiu Crețu.

‘Șantierele pe rețele merg așa cum merg, pe principiul mai târziu decât niciodată. Ultimul subiect care ne interesează este să integrăm cât se poate de mult energii regenerabile în sistemul de încălzire și pentru a putea fi pe viitor cât mai verzi și eficienți. Avem acel proiect cu energia geotermală. Analizăm posibilitatea integrării unor sisteme mixte, adică baterii cu pompe de căldură, deoarece în viitor, prin investiții în eolian și solar, vom avea în anumite intervale orare sau în anumite zile, exces de energie sau multă energie ieftină. Ne interesează să absorbim acea energie în baterii și să putem folosi pompe de căldură mari. Nu sunt povești. Se întâmplă treaba asta în multe orașe mai ales în zona scandinavă – Norvegia, Danemarca, care sunt modele de urmat. Avem proiecte, inclusiv stații de încărcare electrice. Știm că CET-urile sunt capete de rețea pentru cursele de autobuz. Tot auzim că vor veni din ce în ce mai multe autobuze electrice, dar n-am auzit unde și cine le încarcă. Așa că ne vom profila ca zone de încărcare atât pentru autobuze, cât și pentru autoturisme electrice. Considerăm o oportunitate foarte bună să vindem și en-detail energie, nu doar angro. Repet, toate aceste proiecte, toate aceste investiții pot fi duse la capăt dacă se plătește factura. Știu că sună foarte ciudat. Toată lumea este obișnuită să vândă o marfă și să încaseze banii. La noi se întâmplă să produci marfa, s-o vinzi și să aștepți’, a subliniat Crețu.

El a explicat că sistemul de infrastructură are probleme, cea mai mare fiind, însă, lipsa de dialog, și a readus în discuție datoria pe care Primăria Capitalei o are față de ELCEN.

‘Din păcate, sistemul de infrastructură energetică are probleme. Cea mai mare problemă este lipsa de dialog. Unde ne aflăm astăzi? Ne aflăm în situația în care iarăși vorbim de acele datorii de 1,2 miliarde și citesc prin presă că Primăria n-are nicio datorie, că a ieșit din faliment. Totul este perfect la București. Dar datoria de 1,2 miliarde este actuală și sunt facturile din ultimele șase luni. Nu vorbim de datorii vechi. Faptul că sunt avarii, că sunt probleme punctuale o zi, două, trei nu este atât de grav. Ce este cel mai grav este ce facem în următorii 10, 20, 30 de ani, pentru că, astăzi, funcționăm cu CET-uri din anii 1964, cârpim la țevi. Care este viziunea ? Orașele civilizate din Europa folosesc deșeurile care resursă energetică. Noi depunem la groapă toate deșeurile. Deci, iată o resursă care se pierde. Vorbim de București-Ilfov, o cantitate enormă de deșeuri este îngropată în pământ și nu o folosim ca resursă energetică. Nu mai spun de biomasă’, a spus Claudiu Crețu.

Potrivit sursei citate, investițiile planificate la nivelul infrastructurii de termoficare din Capitală riscă să fie periclitate de ‘acest joc cu datoria’.

‘Pentru CET-uri am depus, anul trecut, pe Fondul de modernizare, am semnat trei contracte, iar în acest moment trebuie să co-finanțăm aceste proiecte. Evident că orice instituție bancară se uită în cifrele noastre și prima întrebare este când încasați banii de la Primăria Bucureștiului. Iată că acest joc cu datoria riscă să pericliteze investițiile și atragerea de fonduri europene de sute de 400 de milioane de euro. Evident că nu e acum momentul de discuție. N-ai cu cine vorbi acum, e perioadă electorală. După 18-19 mai, să vedem cu cine stăm de vorbă și ce soluții sunt. Dar dincolo de discuții, realitatea este că avem CET-uri din 1964 și că este nevoie de investiții, de plata acestor facturi, astfel încât să putem cofinanța proiecte. De ce să facem CET-uri ? Ca să consumăm aproape gaz la jumătate, ca să avem independență energetică, ca să avem emisii mai mici de carbon. Avem acele certificate de carbon care ne îngroapă, plătim 100 de milioane de euro pe an, astfel încât costul total al gigacalorie să fie unul mai mic’, a menționat Crețu.