DI Crețu a subliniat că putem avea un sistem modern de încălzire centralizată în București în aprox. 4 ani. Procesul de modernizare a început, însă e nevoie de accelerare, voință și implicare.

Directorul general al ELCEN a semnalat din nou că marea problemă a ELCEN este reprezentată, în acest moment, de datoria neachitată a Termoenergetica, prin Primăria Capitalei, care a depășit un miliard de lei și care are un impact major pe mai multe paliere:

Datoria CMTEB afectează stabilitatea financiară a ELCEN și, implicit, funcționarea sistemului de încălzire centralizată în ansamblu.

Datoria CMTEB față de ELCEN poate avea un impact considerabil asupra capacității ELCEN de a atrage cofinanțare pentru proiectele de dezvoltare, modernizare și eficiență energetică. Soluționarea acestei datorii și stabilizarea situației financiare sunt esențiale pentru asigurarea unui acces stabil și credibil la fonduri și pentru menținerea viabilității pe termen lung a proiectelor strategice în domeniul energetic. Director General ELCEN: „Pentru a atrage finanțări, trebuie să demonstrăm credibilitate. Instituțiile financiare se uită la situația noastră și văd datorii restante, penalități inutile și companii care trag în direcții diferite.”

Blocaj în strategia de dezvoltare pe termen lung: planurile ELCEN de dezvoltare sustenabilă a infrastructurii energetice pe termen lung pot fi întârziate sau modificate din cauza datoriilor existente și a dificultăților în obținerea de finanțare.

În contextul fuziunii dintre ELCEN și Termoenergetica, achitarea integrală a datoriei curente reprezintă o condiție esențială pentru ca procesul de fuziune să poată fi finalizat cu succes, conform Memorandumului de Înțelegere (MoU) aprobat de Guvernul României. Directorul general al ELCEN a arătat că fuziunea este importantă din perspectiva eficienței economice și tehnice, stabilității financiare, sincronizării investițiilor: „Reparațiile, dispeceratele, toate trebuie sincronizate. E nevoie de o comanda unică. E nevoie de sincronizarea investițiilor. Degeaba avem centrale moderne, dacă energie termică se pierde și nu se fac reparații în rețea în ritmul care trebuie și vice-versa, degeaba avem o rețea extraordinara daca avem probleme pe partea de producție.” Prin crearea unei entități mai mari și mai eficiente, fuziunea va adresa provocările legate de sustenabilitate, securitatea energetică și nevoile consumatorilor.

Periclitarea obiectivelor strategice de securitate energetică: România se află în proces de diversificare a surselor de energie și de modernizare a rețelelor energetice pentru a asigura o securitate energetică națională mai mare. O datorie nerezolvată și instabilitatea financiară pot submina aceste eforturi și pot face ca România să depindă în continuare de surse externe sau de infrastructură veche, cu riscuri semnificative pentru securitatea energetică.

„Avem același sistem din anii ’60. Este ca și cum, astăzi, am merge pe stradă cu o mașină veche de 60 de ani, care consumă 30-40%, are și emisii și se strică foarte des. Este nevoie de tehnologie nouă”, a adăugat dl Crețu.

„Noi ne pregătim pentru viitor. Asta înseamnă integrarea acelor proiecte care înseamnă energie regenerabilă, pentru ca e nevoie să avem energie cât mai sigură și mai ieftină pe viitor. Și avem proiecte inclusiv pe stocare de energie (urmează să depunem la Ministerul Energiei în acest an un proiect de stocare de energie), studii de fezabilitate în lucru pentru valorificarea potențialului de utilizare a energiei geotermale și, de asemenea, integrarea energiei solare și eoliene. Avem avantajul că lângă CET-uri sunt stațiile electrice, iar amplasamentele noastre sunt foarte bune pentru a face investiții noi. Avem în lucru în acest an un studiu pentru încărcare stații electrice, pentru ca vrem să vindem energia la un preț cât mai bun și, totodată, să venim în sprijinul celor care au autoturisme electrice. Încurajăm implementarea soluțiilor care conduc către un aer mai curat în București.”